S-a stins si poetul care nu avea nimic cu moartea: Grigore Vieru. Venea spre tara spre care tanjise ani intregi… La noi unii ii inchinau osanale lui Ceausescu. In timp ce omenirea visa sa ajunga in cosmos el, visa sa treaca Prutul. L-a trecut si aici nu a fost inteles. A fost marginalizat… Insa dorul de eminescu nu i-a pierit. A plecat la Chisinau sa ii aduca un omagiu lui eminescu insa nu a mai putut trece inca o data Prutul. S-a stins in Chisinau…
Si imi aduc aminte cum in anii 90 Doina si Ion Aldea Teodorovici au murit tot intr-un accident… Si pe care i-am uitat… Ei erau insateati cai si Vieru de noi… visau la poduri de flori si la o unire a celor doua tari… Le era dor de un Eminescu pe care noi astazi il renegam… Oare cat de ingrati suntem ca popor?
Ramane doar ca… Eminescu sa ne judece…
Nu am, moarte, cu tine nimicNu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.
PS:
Ca o ironie, pe posesorul domeniului Vieru.Org il cheama si Grigore. Tot basarabean. Explicatii asupra alegerii numelui da el insusi. Este mandru ca poarta numele de Grigore Vieru… Dupa moartea poetului a primit multe mesaje la care a trebuit sa raspunda…
Update: mai multe poezii ale lui Grigore Vieru am gasit la Sibilla.
@ dada, il suspectezi pe diaconescu de inteligenta… sau de intentia de a schimba targetul. Daca as fi in locul lui nu as face asa ceva.
@sibilla multam pentru vizita. mi-a placut postul tau.
Pacat … atunci, sa se odihneasca in pace Poetul! Si sper ca moartea lui sa nu devina un subiect pentru OTV … Dan Diaconescu atr fi in stare de asa ceva … pentru “audienta” …
Dumnezeu să-l hodinească-n Lumină !
E trist şi Doamne, atât de adevărat că nu mai cred în mulţimea de ” accidente ”, ne sunt lovite simbolurile naţionale din toate părţile …
Podul de flori de peste Prut e amintirea unui vis, apele Prutului sunt înroşite de sângele luptătorilor, ROMÂNII NOŞTRI ce au crezut şi-au luptat în felul lor, prin cânt, viers, pentru dreptate, adevăr, limba maternă, păstrarea identităţii naţionale şi unitate-n credinţă … noi, vom continua să dormim sau ne vom trezi-ntr-un sfârşit ?
Zmintitul de băsel trimite condoleanţe, asta după ce-a ignorat ani buni scrisorile deschise trimise din Basarabia, adresate lui personal, asta după ce-a ridicat la rang de virtute şi valoare naţională un măscărici numit scatapievici care nici măcar minimul de bun simţ de-al omagia pe Eminescu nu l-a avut, dar, a primit buget, cică de austeritate năpârca…
Mor OAMENI, mor .. ROMÂNII NOŞTRI, pentru că şi ei sunt ai noştri, nu cameleonii ce se perindă la conducere că mi-e lehamite de ei de toţi, Doamne iartă-mă !
Aduceri aminte :
* România este o ţară plină de câmpii, munţi, ape, cântece, istorie şi graniţe.
* Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.
* Dacă n-ar fi iubirea, m-aş teme de viaţă.
* Sunt ochii mării fromoşi, dar mergem după apă la izvor.
* Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.
* S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.
* Nu m-ar cuprinde mirarea dacă două morminte române s-ar certa într-o zi între ele, mira-m-aş dacă s-ar împăca.
Respect !
Vă mulţumesc frumos pentru spaţiul acordat şi da, să renunţăm la ignoranţă şi să ne implicăm mai mult … regretele sunt …
Sibilla