euro_1Ieri blogosfera a luat foc atunci cand Bobby Voicu, Piticu, VisUrat si Arhi au sarit sa ii atace pe buna dreptate pe unii PR-isti din diverse agentii. Prin decembrie anul trecut mi-am pus intrebarea despre  conceputul de pro-bono daca exista. Am argumentat ca nu dupa cum o sa vedeti din post. Am spus ca ma sa raman un ONG-ist si nu ma dezic de asta. Am scris atunci ca nici o companie nu face acte de caritate decat daca va castiga ceva la capitolul imagine. CRS-ul  (campanie de responsabilitate sociala) sux. Dragos Dehelean se ocupa prin agentia  lui de asa ceva si crede ca acest concept trebuie dezvoltat la nivelul societatii. Nu il condamn deloc, dimpotriva sunt perfect de acord cu el. In locul lui si eu as promova CSR-ul intrucat si din asta fac bani. Dar Dragos este si ONG-ist (Ethos, ARRP si, pentru cei care nu stiu, este creierul sufletul Olimpiadelor Comunicarii)  si  ca atare s-a lovit el insusi de refuzul oamenilor din companii care, in romania,  nu sponsorizeaza sectorul non-profit. A cautat sa impace capra si varza.

Sa revin insa, dupa lunga introducere  la tema: nesimtirea unor agentii de PR care atunci cand iau bani pentru organizarea/gestionarea unei campanii de responsabilitate sociala  (pentru care iau bani) se folosesc de boggeri. Ii iau de prosti si cand acestia refuza  (vezi de au scris Arhi, Bobby, Piticu si mai ales VisUrat) fac toti ei spume.

Personal am sa sustin mereu ONG-urile si am sa ma implic in actiuni de voluntariat de fiecare data cand am sa pot (vezi banerele). Nu sunt unul din bloggerii cu mie de unici pe zi. Si ca atare nu cred ca are cine stie ce influenta acest post. Multi bloggeri care nu au nici 1000 sunt insa destul de importanti in online, care au facut ceva atat pentru online cat si pentru societate in general. Au facut mult mai mult decat agentiile de PR care incaseaza bani de la clienti si care au apelat la sentimetul firesc de compasiune al bloggerilor facandu-i sa scrie gratis despre o actiune prin care agentia a incasat multi bani. Si asta nu e normal. Pentru ca unii bloggeri nu au alta sursa de venit decat blogul lor… si cred ca daca cineva a incasat 4000 euro, poate sa dea unui blogger 50 ca sa scrie un post despre actiunea lui de CSR.

Ps: un exemplu de  CSR -Fail gasiti intr-un filmulet la Dan cel Verde.

3 Responses

  1. Pe langa ca sunt ONG-ist din 98 (poate pentru unii nu e asa mult, dar pentru mine da), facultatea de stiinte politice m-a mai invatat sa fac distinctia intre afirmatiile despre o stare de fapt (descriptive) si cele despre cum ar trebui sa fie acea stare de fapt (normative).

    Asa ca atunci cand vorbesc despre CSR, chiar cred ca in directia aia ar trebui sa ne indreptam. Nu filantropie, ci “accountability” care nu are in romana decat corespondentul “responsabilitate fata de”. Dar e fix ceea ce ar trebui sa cerem de la politicieni intr-un sistem democratic. Sa ne dea ceva inapoi,  sa ne asculte si sa ne ia in considerare opiniile.

  2. @dragos , am fost in primul ONG in 95-94  cred… dar practic si eu tot din 98 pot sa spun ca sunt ONG-ist.  cred  insa ca mediul ONg din romania nu prea s-a schimbat

Comments are closed.