earth_2Fiindca tot am spus astazi ca as vrea sa public pe blogul asta si alte chestii am dat intr-un email de un eseu scris prin anul 4 de facultate… Nu stiu insa  cati vor avea rabdarea sa il citeasca in epoca microcomunicarii. Oricum am sa il aduc  in epoca web 2.0 in sensul ca vreau sa il citesc cu atentie si unde este necesar sa pun linkuri :)

So, un pic de istorie:

Germania si relatiile ei cu URSS in perioada interbelica-asemanari si deosebiri ale celor doua sisteme totalitare

In secolul XIX au fost create doua mari aliante in Europa. Pe de o parte avem Puterile Centrale alianta formata din Austria si Germania iar de partea cealalta avem Antanta o alianta intre Franta, Anglia si Rusia.

Fiecare din acestea cauta sa-si mareasca sferele de influenta in detrimentul statelor mici, ele dorind sa le atraga pe acestea de partea lor in eventualitatea izbucnirii unui razboi. Asfel la inceputul secolului XX acestor puteri li se aliasera o serie de state mici state care cautau prin acliantele lor cu o mare putere sa isi suveranitatea si integritatea teritoriala.

Atentatul de la Saraivo a aruncat statele lumii in cea mai mare conflagratie cunoscuta pana atunci . Cele doua tabere – Antanta si Puterile Centrale au atras in acest razboi si statele mici care desi erau considerate neinsemnate si erau de obicei moneda de schimb la masa tratativelor, in aceste momente s-a sovedit ca era nevoie si de ele.

Dupa trei ani indecisi de razboi, in Rusia tarista in februarie 1917 izbucneste revolutia ce avea sa duca la caderea monarhiei si la instaurarea unei republici democratice. Scurta existenta a unei asemenea regim a fost inlaturata in octombrie de o lovitura de stat a bolsevicilor lui Lenin.

Marxismul reusise sa se impuna sa acum afirmase Lenin in tara cea mai putin industrializata. Teoria sa privind veriga cea slaba se dovedise a fi viabila.

Comunistii puneau in practica, sau mai bine zis incercau sa puna, pentru prima data ideile lui Marx si Engels. Un stat al proletarilor se nastea nu in Germania asa cum afirmase Karl Marx ci in Rusia. Comunismul avusese sanse nu intr-un stat industrializat ci intr-unul agrar. In Rusia, proletarii nu erau decat o minoritate in raport cu restul populatiei majoritar agrare.

Aflat in fata amenintarii trupelor germane si austriece care inaintau in Rusia cucerind oras dupa oras fara sa traga un foc de arma, noul regim instaurat la Moscova, a fost nevoit sa semneze Pacea de la Brest-Litovosk defavorabila Rusiei bolsevice, intrucat aceata renunta la o serie de teritorii, insa permitea pentru moment consolidarea regimului proaspat instaurat

In randul conducatorilor bolsevici au aparut disensiuni privind viitorul comunismumui in lume. Daca Trotki sustinea necesitatea revolutiei permanente care sa duca ca caderea regimurilor burgheze in intreaga lume, Lenin va sustine consolidarea « socialismului intr-o singura tara », idee preluata mai tarziu si de Stalin.

Aici am putea sa ne intrebam daca cele doua conceptii nu insemnau de fapt unul si acelas lucru. Nu cumva era doar o abordare diferita privind viitorul comunismului ? Poate ca Trotki dorea ca trecerea la comunism sa se petreca imediat in timp ce Lenin si mai tarziu Stalin doreau o trecere graduala, dupa ce mai intai aveau sa lichideze in Rusia toate urmele burgheziei.

Tratatul de la Versailles care propunea pentru prima data in istorie dreptul la autodeterminare al popoarelor, nu permitea insa si germanilor acelasi lucru. Austria nu a fost alipita Germaniei, si, mai mult decat atat, Cehoslovaciei i-a revenit regiunea sudeta cu o populatie majoratara de etnie germana.

In timp ce in Rusia bolsevicii reusisera sa acapareze puterea, in Germania abia dupa incheierea razboiului se va incerca o miscare revolutionara de stanga. Revolutia, sau mai bine zis revolutiile, au izbucnit in Germania in zilele lui noiembrie 1918. La 9 noiembrie socialistul Scheideman proclama republica iar spartakistul Karl Liebknecht proclama si el o republica socialista. In Bavaria, Eisner – socialist si el, proclama o « Republica a Sovietelor » dupa modelul bolsevicilor rusi. Lenin convins inca de iminenta unei republici sovietice mondiale, creeaza in martie Cominternul , care avea ca principal obiectiv conducerea revolutiei mondiale. Comunismul insa se prabuseste zgomotos in Germania. Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht sunt asasinati in timul saptamanii sangeroase (6-12 ianuarie 1919), iar in timpul saptamanilor urmatoare revolutia s-a prabusit si in restul Germaniei. Sovieticii vor renunta (cel putin temporar) la ideea revolutiei mondiale abia dupa ce Armata Rosie este infranta pe Vistula de catre armata poloneza. In urma acestei infrangeri Rusia boslevica a fost nevoita sa semneze Tratatul de la Riga favorabil Poloniei. Dupa un razboi sangeros din care chiar daca nu fusese ocupata, cel putin era secatuita din punct de vedere economic, dupa cateva revolutii care esuasera, Germania a ales democratia parlamentara. In ianuarie 1919 o Adunare Constituanta a pus bazele unei republici parlamentare, numita apoi Republica de la Weimer, datorita faptului ca in iulie aici a fost proclamata o Constitutie, care prevedea pentru Germania ca forma de guvernamant Republica

Stabilitatea insa nu a fost punctul forte al Republicii de la Weimer. Pana in 1924 Germania a trecut prin mari framantari (incercari de lovituri de stat ale extremei stangi sau extremei drepte, asasinate politice , miscari separatiste in Renania). Incetul cu incetul statul german s-a stabilizat sub conducerea majoritatii conservatoare si a presedintelui Hindenburg (ales in 1925) cu toate ca acesta nu avea o simpatie pentru regimul republican.

Fragilitatea noului sistem democratic de la inceputul instaurarii sale a fost intretinuta in Germania de mai multi factori: economici, politici si sociali. Acesti factori au contribuit din plin la prabusirea acestui sistem, si la instaurarea nazismului in Germania.

Plata datoriei externe a Germaniei a contribuit la intretinerea miscarilor extemiste de dreapta care nu intelegeau cum o Germanie care treminase razboiul in propriile granite sa fie nevoita sa plateasca despagubiri de razboi. Pentru extremistii de dreapta, Germania nu fusese invinsa in razboi, ea fusese tradata de politicienii care o vandusera dusmanilor ei. Inflatia a facut ca Germania, cu tot sprijinul oferit de SUA, sa ajunga in imposibilitatea platii despagubirilor de razboi estimate la 132 miliarde marci-aur, prilej cu care extremistii de dreapta au sustinut ca plata acestei datori va secatui Germania.

Stabilizarea monedei germane, si crearea unei noi monede Reichmark in 1924 la paritate cu marca germana de dinaintea razboiului a dus la o crestere economica iar Germania va ajunge pe primul loc in Europa in topul tarilor industriale. Acest lucru a dus la o slabire a actiunilor extremiste in Germania

Franta a sustinut in timpul guvernului Poincare ca Germania sa isi plateasca in intregime datoriile de razboi, dar dupa castigarea alegerilor de catre Blocul National de Stanga si venirea in fruntea guvernului francez a lui Briand realtiile dintre cele doua tari se detensioneaza.

Ascensiunea totalitarismului

Dupa ce renuntase cel putin pentru moment la extinderea revoluitiei, Rusia si-a indreptat atentia spre consolidarea puterii in propria tara.

Dupa moartea lui Lenin, lupta in interiorul partidului este castigata de Stalin. Victorios, acesta a pus capat NEP-ului lansat de Lenin si incepand cu 1928 demareaza in URSS construirea unei economii socialiste si planificate. Prin organizarea unor planuri cincinale  Stalin doreste sa faca din URSS o mare putere industriala si militara. El va lichida agricultura si mica proprietate privata, exterminad mase intregi de tarani care se opuneau colectivizarii. De asemenea, la inceputul anilor ’30 Stalin isi extermina fizic vorbind toti presupusii rivali, vechii sai colegi de partid precum si intreaga elita a Armatei Rosii fiind arestati si asasinati din ordinul sau.

Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania ( NSDAP) a fost creat in 1920, el capatand o oarecare importanta doar in Bavaria. Nazistii participa la incercarea nereusita de lovitura de stat de la Munchen din 1923, iar o parte din liderii paridului printre care si viitorul lider Adolf Hitler au fost arestati.

Adolf Hitler defineste ideologia nazista in Mein Kampf pe care o scrie in inchisoare. Aceasta ideologie este fundamentata pe ideile de rasa si pe aceea ca un popor puternic are dreptul sa elimine pe cele slabe. Statul german in conceptia totalitarista a lui Hitler trebuia sa fie rasist, sa mentina superioritatea rasei ariene. Impiedicand casatoriile mixte si elementele straine ( in special evreii) care ii puteau slabi rezistenta si coeziunea interna, Hitler credea ca va reusi sa consolideze statul german sa faca din el o putere europeana, expansionista. Inamicii nazismului, credea Hitler, sunt  in primul rand evreii si marxistii dar si catolicismul si liberalismul. La fel la si bolsevicii Hitler condamna democratia liberala de care se temea, pe plan ecomomic stigmatizand puterile financiare dar si pe plan politic : statul trebuie sa fie intemeiat pe principiul conducatorului unic care se sprijina pe un partid unic. Asemanarea cu regimul sovietic este frapanta : ambele sisteme sunt impotriva pluripartidismului, impotriva democratiei. Condamnand economia libere de piata, ambele regimuri totalitare sustin o economie de razboi. Negand necesitatea parlamentarismului, cele doua regimuri sunt antiparlamentare si antidemocratice.

In plan extern, datoria statului era, asa cum este ea prezentata in Mein Kampf , sa apere comunitatea ariana, sa restabileasca puterea militara a Germaniei. Poporul german avea nevoie si trebuia sa i se asigure un spatiu vital, care nu putea fi indreptat decat spre Est, in sensul expansiunilor pe care le cunoscuse Germania in trecut. Planurile lui Hitler includeau distrugerea sistemului de la Versailles, eliminarea Frantei si infrangerea URSS.

Dupa iesirea din inchisoare viitorul cancelar al Germaniei naziste a reorganizat Partidul Nazist pe care il concepea deja ca un partid-stat si partid-societate, care dispunea de propria forta militara, cunoscutele camasi brune. Asfel conceput partidul era elementul indispensabil implementarii unui sistem totalitar. Hitler renunta insa sa mai acapareze puterea prin forta si intrucat era un bun orator el a reusit sa isi atraga masele prin discursuri demagogice. Discursul sau care se adresa sentimentelor nationale ale germanilor, propunea renasterea Germaniei ca putere europeana.

Cu toate acestea la alegerile din 1928 NSDAP nu obtine decat 2,8% din voturi. Criza economica care s-a declansat incepand cu 1929 va arata mai tarzui analistilor ca un sistem totalitar are putine sanse de a se instaura acolo unde exista o stabilitate economica, si ca la instaurarea sa contribuie si nivelul scazut de trai.

Criza economica atrage dupa sine in Germania o criza politica, care au fost sansele lui Hitler de a ajunge la putere. In 1930 la partidul sau aderasera valuri intregi de simpatizanti proveniti din randurile clasei mijlocii asfel in septembrie nazistii obtin 18,3% din sufragii si 107 deputati, iar in iulie 1932 urca la 37,3%.

In noiembrie in urma unor noi alegeri maresalul Hindenburg presedintele republicii il numeste pe Adolf Hitler cancelar la 30 ianuarie 1933. Crezand ca toate afirmatiile lui Hitler sunt doar vorbe goale, si poate sperand ca vor reusi sa il impedice sa isi indeplineasca planurile sale, partidele politice din Germania au facut gresala de a-l accepta in functia de cancelar pe Hitler. Asfel, in mai putin de doi ani in Germania au fost interzise partidele politice; a fost dizolvat parlamentul iar moartea lui Hindenburg a dus la acaparearea intregii puteri politice in mainile dictatorului nazist .

In aceeasi perioada in URSS « marea teroare » a lui Stalin elimina ultimii adversari reali sau inchipuiti ai acestuia. Urmandu-i exemplul, Hitler procedeaza la fel cu adversarii sai din interiorul partidului. Cei carte il ajutasera sa vina la putere au fost inlaturati aproape in totalitate la 30 iunie 1937 in «noaptea cutitelor lungi».

Insa dictatorul nazist era abia la inceputul « carierei » sale. Pentru a-si consolida puterea el incepe sa lichideze ( la fel ca bolsevicii dupa 1917) toate urmele unei societati burgheze si democratice. Dupa interzicerea partidelor politice, comunistii, liberalii, conservatorii, socialisti au fost inchisi in lagare de concentrare.

Prin legile de la Nurnberg evreii au fost exclusi din natiunea germana. Politia a fost trecuta in subordinea Gestapo-ului iar in armata tot mai multi ofiteri sunt membrii ai partidului nazist.

In politica externa, venirea lui Hitler s-a tradus printr-un revizionism afirmat cu claritate.

Dupa ce la 7 martie 1936 remilitarizeaza Renania, avand acum o armata bine echipata cu armament modern, cu o economie revigorata si axata in special pe industria de armament, Hitler afirma in mod deschis ca doreste sa treaca la cucerirea spatiului vital pentru Germania.

Primele confruntari deschise desi nerecunoscute intre bolsevici si fascisti au loc pe « frontul invizibil » in Spania. Agenti secreti ai ambelor tari se confruta in Spania fiecare sprijinind una sau alte din taberele care se confruntau. Dupa trei ani de razboi (1936-1939) desi se parea ca Hitler a castigat in urma victoriei lui Franco, Stalin nu a fost nici el dezavantajat. Principalul agent KGB care actioneaza in Spania in perioada razboiului Eitingon a reusit dupa afirmatiile unor ofiteri de informatii sovietici sa aduca in URSS cea mai mare parte a aurului spaniol.

De fapt in Spania are loc prima mare confruntare militara intre fascism si comunism: din intreaga Europa sosesc in ambele tabere combatanti membrii ai unor partide comuniste sau ai unor grupari de extrema dreapta.

In ideea spatiului vital, Hitler realizeaza la 23 martie 1938 Anschluss-ul ( unirea cu Austria) in martie 1939 anexeaza regiunea sudeta iar mai apoi restul Cehoslovaciei. Amenintarile Angliei si Frantei nu il sperie deloc pe Hitler, si in timp ce acestea il chemau la masa tratativelor el se pregateste de razboi, un razboi pe care el il vedea de scurta durata: un Blitzkrieg care avea sa ingenuncheze Europa. URSS se parea ca oscileaza intre doua ostilitati : una fata de fascism si o alta fata de regimurile democratice. Faptul ca puterile democratice nu au luat in consideratie URSS adus la 23 august 1939 la semnarea pactului Ribentorp-Molotov, pact care prevedea o neagresiune intre cele doua tari dar si impartirea Europei in zone de influenta. Semnarea lui i-a permis lui Hitler sa atace si sa invadeze Polonia si sa ocupe o parte din ea la 1 septembrie 1939, dar si lui Stalin sa faca acelas lucru la 17 septembrie. Marile puteri europene Anglia si Franta au protestat insa doar impotriva agresiunii germane, nu si impotriva celei sovietice.

Timp de cateva luni agresiunea lui Hitler sa oprit la invadarea Poloniei, insa nu acelas lucru s-a intamplat cu agresiunea sovietica. Dupa anexarea estului Poloniei au urmat tarile Baltice carora li s-au impus regimuri comuniste, iar in fata refuzului Finlandei de a ceda din teritoriul sau Armata Rosie a trecut la ofensiva. « Razboiul de iarna » impotriva Finlandei a fost destul de dificil pentru sovietici care au reusit sa invinga in cele din urma. Nu vom insista aici asupra aspectelor acestui razboi dar credem ca Armata Rosie si-a dovedit superioritatea fata de armata germana, nu datorita pregatirii sau dotarii tehnice ai ei dar mai ales datorita faptului ca pentru Stalin soldatii trimisi la sacrificiu nu contau. La fel ca si pentru nazisti importanta era doar victoria indiferent de costurile umane pe care acesta o implica.

In 1940 Hitler trece la ofensiva, el ataca Danemarca si debarda in Norvegia violand apoi neutralitatea Belgiei el avea sa cucereasca cu usurinta Franta.

Convingerea lui Hiler ca Anglia ramasa singura va solicita pacea a fost zadarnicita de decizia lui Churchill de a rezista cu orice pret. Bombardamentele asupra insulei britanice a fost zadarnicite de avioanele Royal Force ce au reusit sa impiedice debarcarea in Anglia.

La 22 iunie 1941 Hitler a lansat planul Barbaraosa prin care spera sa ingenuncheze Rusia Sovietica. Atacul impotriva URSS al Germaniei s-a bucurat de sprijinul Romaniei, al Finlandei, Italiei si Ungariei. Contingente de voluntari din aproape toata Europa – Legiunea de voluntari francezi impotriva bolsevismului, divizia spaniola Azul, ustasi din Croatia, porneau la asaltul impotriva URSS, astfel, in numai cateva luni, in decembrie trupele Germaniei si ale aliatior sai se aflau la numai 25 de Km de Moscova. Rezistenta de la Leningrad, ezitarile, dau mai ales gerul au impiedicat armata germana sa ii infranga pe bolsevici. Victor Suvorov povesteste in cartile sala ca Stalin a mutat din calea armatei germane uzine intregi pe care le-a montat in aer liber. Acolo cu mainile inghetate si paziti de kalasnikovul trupeloe NKVD mii de rusi au murit dar au refacut tancurile si masinaria de razboi sovitica. De teama sau indoctrinati de politruci rusii au respins si au invins pana la urma Germani lui Hitler iar imperiul comunist s-a extins si in alte tari…

Si pentru nazisti si pentru comunisti conceptul de individ este strain, cele doua ideologii privesc societatea doar la nivel de mase.

Deosebirile dintre acestea sunt foarte mici si se refera doar la politica externa : ambele ideologii se doresc a fi expansioniste, insa in timp ce nazismul o face in numele spatiului vital si al superioritatii ariene, expansonismul comunist se revendica de la lupta de clasa a lui Karl Marx in numele proletariatului asuprit de burghezie.

In numele superioritatii rasei germane nazistii au invadat Europa au trimis in lagare milioane de indivizi sub pretextul inferioritatii lor.

In numele luptei de clasa si a apararii clasei muncitoare URSS a ocupat tari intregi impunand acolo regimuri comuniste. Fara amenintarea Armatei Rosii oare cate din tarile care au cazut sub influenta comunista ar fi acceptat asemenea regimuri ?

Fara amenintarea cu desfiintarea ca stat cate din tarile Europei a fi acceptat sa colaboreze cu Hitler?

Adesori indivizii sau statele au fost nevoite sa se aplece in fata fortei brute, insa de cele mai multe ori cea care a invis a fost in cele din urma Ratiunea.

Santajati de Stalin, Roosvelt si Churchil au fost nevoiti sa accepte conditiile impuse de el la tratatele de pace sau in urma negocierilor. Insa Truman si Lord Altee precum si urmasii lor au condamnat noul flagel care se instaurase in Europa…


=======================

Dupa cecerirea puterii bolsevicii au mutat capiatala Rusiei de la Sankt Petersburg, voind sa arate rosilor ca doresc o intoarcere la pan-slavism-nationalismul rus.

Miscarile separatiste din Renania au avut daca nu sprijinul direct cel putin unul indirect al Frantei, care nu dorea o Germanie puternica in vecinatatea ei, si care se temea de un nou razboi.

1924

Dupa moartea lui Hindenburg, Hitler autoproclamat Reichfuhrer , avea in subordinea sa si intreaga armata

Legile de la Nurnberg (15 septembrie 1935) afirmau : « Patruns de constiinta faptului ca puritatea sangelui german constituie premisa perpetuarii poporului german si inspirat de vointa nestramutata de a asigura viitorul natiunii germane, Reichstagul a adoptat in unanimitate o lege, ce proclama :

§ 1 Casatoriile dintre evrei si subiectii de sange german sau asimilat sunt interzise ;

§ 2 Raportul extramarital dintre evrei si subiectii de sange german sau asimilat e interzis ;

§ 3 Evreii nu pot sa utilizeze in serviciul lor menajului lor femei de sange german sau asimilat in varsta de sub patruzeci si cinci de ani.

§ 4 Se interzice evreilor se foloseasca pentru pavoazare culorile nationale germane. In schimb ei pot folosi pentru pavoazare culorile evreiesti : exercitarea acestui drept este garantata de stat.

§ 5 infractiunile de la § 1 vor fi sanctionate prin munca silnica. Infractiunile la § 2 vor fi sanctionate prin pedeapsa cu inchisoarea sau munca silnica », Jean Carpentier, Istoria Europei, pag. 399

vezi Sudoplatov : « Misiuni speciale », si Gordievski « Istoria KGB »

Desi nu toti expertii militari si istoricii au luat in considerarea acest lucru, in razboiul impotriva Finlandei, este pentru primadata cand o linie defensiva de o asemena anvergura (linia avea o adincime de pana la 30 km in interior) este strapunsa frontale, doar cu ajutorul tancurilor si al infanteriei, fara a fi folosita aviatia care nu putea sa efectueze nici trageri de la joasa inaltime si nici bombardamente intrucat cazematele finlandeze erau perfect camuflat de padurile de pini si de zapada.

3 Responses

  1. Bun eseul, dar ar fi trebuit mai bine structurat. Arata pe scurt relatiile dintre Germania si Rusia in perioada interbelica. As adauga Tratatul de la Rappalo si alte lucruri care sa ateste aproprierea dintre cele doua sisteme totalitariste, nu doar lupta lor .

  2. Quite absorbing. I’d absolutely like to read more about this. Does anybody have any advice where I can acquire some further resources? Appreciate it.

Comments are closed.