Am avut un amic. Baiat bun dar cateodata… punea mana pe  ce nu era al lui. Nu fura de la prieteni sau din case. Fura din magazine. Si nu fura ca sa vanda sau doar de dragul de fura. Nu, fura ce avea nevoie si daca  putea. Nu risca pentru ceva ce nu merita.

Odata a mers in Carefour la cumparaturi. A umplut un carucior pentru ca avea bani. Insa, la un moment dat a vazut niste Walkie-Talkie. Erau 4 intr-un ambalaj de plastic. S-a dus la alt raion, a luat o foarfeca, a decupat ambalajul si a scos doua statii din cele patru. Le-a ascuns sub geaca. A mers la casa si a platit ce cumparase. La masina mi-a povestit ce a facut.

L-am intrebat:

“De ce ai riscat sa pierzi timp sa tai ambalajul si sa iei doua statii cand puteai sa iei patru?”

“Pentru ca eu doar de doua aveam nevoie”, mi-a raspuns

Asta nu au invatat sau nu vor sa invete elitele noastre (politice, culturale si economice). Fura fara masura! Poate ca unii nu paraseam tara daca cei care ne conduc ar fura cu masura. Politicieni, medici, profesori, preoti, ziaristi, afaceristi nu se multumesc sa fure cat au nevoie. Au pierdut simtul realitatii si desi au acumulat averi pe care nu le pot cheltui in cateva generatii  ei continua sa fure.

One Response

  1. Eu daca fur 100 lei am incurcat`o ! Ei daca fura 200.000 euro isi dau legi… apoi atunci am si eu o intrebare, care mai e definitia legii in Romania ? Ce reprezinta o lege?

Comments are closed.