Cruce pentru Cotul Donului
Probabil va intrebati ce este cu aceasta cruce…
Este o cruce pusa in curtea bisericii din satul Bibesti judetul Gorj in amintirea fratelui bunicului meu.
Il chema Vasile Raducanu, avea 21 de ani si a cazut in 1942 la Cotul Donului.
Crucea este din piatra si nu s-a rupt singura. Nici copii ai zgariat scrisul ci popa din sat [ popa Dulcu il chema] a sters cu dalta. In perioada comunista, acest popa, ca si altii, a facut pactul cu comunistii si, din exces de zel a decis sa stearga de pe cruce locul unde unchiul mamei mele si-a dat viata. Mai mult, a rupt varful cu semnul crucii [se vede ruptura in fotografie] ramanand in picioare doar piatra.
Dupa 1989, unchiul meu a refacut crucea [a gaurit cele doua parti si a pus intre ele un fier beton gros] dar nu a refacut textul lipsa… Fie nu a putut fie dalta a muscat prea adanc din piatra si a fost greu sa refaca cuvintele: “Cotul Donului”
Tin minte ca eram copil si bunica, unchiul si mama imi spuneau mereu and mergeam acolo la biserica [l-am cunoscut si pe popa Dulcu]:
“asta e crucea unchiului Vasile care a murit la Cotul Donului…”.
Omenii pot sterge Cuvintele si daca sunt sapate in piatra, insa nu se pot sterge din amintirea oamenilor. Pot sa ne minta multi in legatura cu trecutul dar adevarul strabate timpul.
Tot dupa 1989 a fot construit in satul Bibesti un monument al celor cazuti in cele doua razboaie mondiale. Sunt multe nume si nu am avut curajul sa le numar sau sa le citesc. Stiu insa de la familie ca, sapat in piatra, printre nume se afla si numele Vasile Raducanu…
Sa nu uitam…
PS: am postat si pe FB povestea, dar am zis sa ramana si pe blog, cu mici modificari. Simona, verisoara mea din Cluj mi-a spus ca unchiul nostru impreuna cu tatal ei au reparat crucea.
PPS: am observat ca nu am postat textul integral scris pe cruce:
“In amintirea scumpului nostru fiu si frate caporal Vasile Raducanu mort pentru Patrie in luptele din Cotul Donului la 20 decembrie 1942 in etate de 21 de ani“
