Din Viata: Domnule maior
Am auzit in ultimele luni expresia ” Doamna PRESEDINTĂ” si m-am amuzat de catevaori copios pe tema asta…
Partea asta a avut insa si rolul sa a-mi aduce aminte de armata. Am facut armata la Protectie Civila 1990-1991 la Mihai Bravu si apoi la Ciolpani.
Prin ciclul doi ajunsesem sergent si faceam prin rotatie, cu alt gradati din leat, SSC – Sergent de Serviciu pe Companie (Conform Regulamentului de Grada si Garniziona daca nu ma insel) …
Cei care au facut armata isi aduc aminte de faptul ca pe unitate era un OS (Ofiter de Serviciu) care coordona tot in lipsa comandantului.
Ultimii pe treapta sa eram noi SSC-ii – racani care ne imbatam saptamanal, calculam AMR-ul si urlam de 20 de ori pe zi: HAI LIBERAREEEEEEEEEE! Invariabil primeam si raspunsul aferent: Ai in pula mea rabdare!
La apelul de seara SSC-ii puneau comandantii de grupa sa numere soldatii din grupa sa. Nu insist asupra intregului ritual. Ajutorul OS-ului – un ofiter cu grad mai mic ne chema sa dam apoi raportul bateam 3 pasi de defilare (trebuia sa moara rama la 2 metrii adancime cand dateq cu talpa in asfalt…) si incepeam sa raposrtam dupa forumula scrisa clar in regulament:
– Domnule (gradul) in urma apelului de seara efectuat la compania (numarul sau numele) nu am constatat nimic deosebit.
Scoatem apoi caietele si OS-ul incepea sa faca si el numaratoarea. Scadea pe cei in voiti, pe cei bolnavi pe cei de serviciu si trecea la compania urmatoare…
Intr-o zi insa OS era o femeie , o doamna maior pe care am uitat cum o chema.
Formula de adresare a sunat diferit de la SSC la SSC. Unii respectau cu strictele formula din regulament ” DOMNULE Maior” … altii (printre care si eu) stiind ca ne aflam in fata unei femei(cu toate ca era masculinizata) ii spuneam “DOAMNA Maior”…
Doamna , am sa ii spun totusi asa, a zambit amuzata. Nu a fost insa la fel de amuant pentru SSC-ii care ii spusesera DOMNULE. au trebuit sa stea pe platou cam 1 ora cu tot cu plutoane sa aduca din infirmerii soldatii bolnavi (majoritatea o ardeau auirea pe acolo…) sa vina cu cei de la bucatarie, poarta, sa prezinte lista cu cei aflati in garda…
Asa ca, daca nu e corect gramatical doamna PRESEDINTA poate fi benefic uneori… 
bonus poza cu mine in armata: gradul caporal, Sergent de Serviciu pe Companie:
5 thoughts on “Din Viata: Domnule maior”
Comments are closed.
Vezi, dle, armata română veghează din vechi timpuri la exprimarea corectă a cetăţenilor, zi de zi, noapte de noapte. :)
da. faza e ca saracii care zisesera “domnule maior” o facusera nu doar pentru ca “asa zice la regulament” ci si pentru ca stiau cata prostie e in armata romana. si au zis mai bine sa respecte litera regulamentului decat sa gresasca…
Sărmanii… :idea:
Ce bine ca nu am facut si eu armata sa vad cat de pampalai sunt ” GRADATI ” :P:P
Sunt sigur că nu ar mai fi reacţionat atât de benefic pentru dumneavoastră dacă i v-aţi fi adresat cu ” doamnă MAIOARĂ”, aşa că… :wink: