Pe drumuri…instaland antene satelit
De cateva zile sunt pe drumuri. La propriu si la figurat. Mi-am pus cartile, si hainele in saci si astept sa ma mut de pe strada mea. Nu stiu unde inca. Deocamdata dorm pe la amici…
… Miercuri seara am stabilit cu Venin ca merg cu el sa vad cum pune antene satelit. Desi nu dormisem decat cca 3 ore in ultimele 48, la 4 dimineata a sunat telefonul: “plec de acasa in 10 min vin sa te iau”. M-am imbracat militareste, am aruncat in fuga un pumn de apa pe fata si am fugit…
Eu, Venin si Tane am plecat spre Costinesti cu o Skoda Octavia plina de cabluri, recivere TV, truse de scule… Dupa o mica pauza la benzinarie sa facem plinul am pornit. Autostrada era libera si nici nu am simtit cand am ajuns la Cernavoda. Minunea autostrazii nu a tinut insa mult si ne-am trezit in curand pe drumurile tipic romanesti: neasfaltate, carpite, cu 2 benzi… Undeva pe dreapta un semn: interzis carutelor! De ce? Ah, suntem pe un drum european! Ajunsi la Agigea ne-am oprit pentru 10-20 minute la un vechi prieten care joaca si el Lineage: este politist acolo. Chiar seful politiei… Vorbim de Lineage, de vremuri vechi dar si de jobul lui. Ne arata o bancnota de 100 lei (RON). “Sunt falsi ne zice” pana nu ne-a aratat nu ne-am prins ce anume era fals la banii aia. Poate daor era un pic mai groasa bancnota dar nu sunt sigur. Erau primii bani falsi pe care ii vedeam in viata mea…
Ne-am despartit de amicul nostru si am plecat mai departe. Pe la ora 8 eram ajunsi in Costinesti si sunam sa vedem unde este exact vila la care trebuie sa ajungem. E chiar pe malul marii langa epava. Intram pe un drum de tara, desfundat. La poarta ne astepta proprietarul. Are peste 2 m inaltime, e brunet, cu un cioc negru la fel ca si parul care e si un pic carliontat. Vorbeste politicos si oarecum domol ca un ardelean desi ne-am dat seama mai tarziu ca era prahovean.
Vila are doua corpuri. In cel mic locuiesc parintii. la etaj are niste camere pe care le inchiriaza pe timpul verii. Cealalalt, care este doar pentru oaspeti, are un living la parter cu niste mese rotunde de 6 persoane. In mijlocul mesei un cerc rotund care se roteste. Pe el se asaza oalele cu mancare, cafeaua, vinul, apa minerala… Trebuie doar sa rotesti de ele si ai in dreptul tau ce ai nevoie. In curte gazon , un mic chiosc cu o masa si 2 banci. Un aranjament de pietre prin care curge un paraias se aude soptind. pe langa card sunt niste tevi de fier cu globuri in care se afla becuri. Ecologice. in curte mai este si un caine urias care ne latra incontinuu…
Urcam la primul etaj si la doi pasi zarim marea si epava… Se simte briza si aerosolii. Zaresc o tipa goala pe plaja. In apa, la 10 pasi mai departe un tip si el gol. Mai incolo inca doua tipe la fel de goale. Se saruta… Marea se izbeste de tarm incet si mie plaja imi pare mult mai ingusta. Este senin si vedem marea pustie in toata splendoarea ei… in stanga vilei la care lucram o gramada mare de stanci. Nu stim ce este cu ele. Spre seara am aflat: in Costinesti urmeaza sa fie construit un port turistic. Fain. Facem port turistic dar nu avem drumuri pentru turistii care vor veni aici…
Am iesit pe balcon si ne-am apucat de lucru. Briza si aerosolii se simt puternic. Am dat jos vechile antene si ne-am apucat sa le instalam pe ale noastre. Venin imi arata cadrul in forma de L pe care era prinsa o antena mai veche: era ruginit si crapat. Cei care instalasera antenele trebuiau sa puna un capacel de plastic in captul de sus. Nu l-au pus si a intrat apa. Cadrul s-a crapat si astfel antena s-a inclinat pierzand semnalul. Aveam sa imi dau seama mai tarziu ca suruburile trebuie sa fie foarte bine stranse. Daca antena se misca cu doar un grad semnalul, dealtfel foarte clar in comparatie cu orice cablu TV, se pierde. Constructorul vilei a pus cablurile TV in pereti pe tevi separate precum cele de curent electric. Cei care au fopst inaintea noastra insa nu au tinut cont de acest fapt. Au tras alte cabluri pe exterior. Intr-un fel i-am inteles: identificarea cablurilor dureaza o vesnicie. Noi insa am avut rabdare si am reusit sa folosim cablurile casei. Doua le-am inlocuit intrucat erau prea scurte. La pranz terminasem lucrul la primul etaj si incepusem la cel de al doilea. Ne-a intrerupt clientul care ne-a chemat la masa. Ii venisera rudele din Prahova si trei mese erau ocupate. Am mancat o ciorba de miel si, o varza cu carne care ii facuse pe Venin si Tane sa saliveze deoarece ei crezusera ca sunt sarmale. Mie imi place mai mult varza cu carne decat sarmalele. Mamaliguta nu era nici rece nici fierbinte si toti trei am mai cerut cate o portie de varza. Daca de dimineata gazda ne-a “incantat” cu manele, dupa prinz ne-a cantat incontinuu Ion Dolanescu. Sau gazda care canta si el. Avea o voce placuta si abia seara am dezlegat misterul: era preot. Muzica populara imi place. Pe langa Dolanescu am ascultat si muzica lautareasca din aia veche, autentica, nealterata de turcisme, grecisme si alte “isme”… si iz balcanic.
Urcam sus si continuam munca la urmatorul etaj. Vreau insa a vorbesc un pic despre reglarea antenelor satelit. Pentru multi pare ceva simplu dar nu este deloc asa. Am spus mai sus ca modifcarea cu un singur grad duce la pierderea semnalului. cand instalezi o antena tTrebuie tinut cont de doai parametri: Puterea Semnalului si Calitatea Semnalului. Absenta unuia face ca televizorul sa nu functioneze.Sunt doua metode prin care se poate face reglarea unei antene satelit: folosind un aparat care te anunta printr-un BIP ca a fost gasit satelitul. In cazul in care nu ai acest aparat folosesti televizorul miscand incet antena catre stanga sau dreapta, sus sau jos (asta e usor pentru ca se inclina intre 30 si 40 grade). Te mai ajuti si de o busola pana cand descoperi cai ai atat calitate cat si putere semnal. Dupa ce ai fixat trebuie stranse puternic suruburile. La maxim. Dai cu o cheie in palaria antenei si vezi daca dispare semnalul. A disparut, reglezi iarasi si strangi si mai tare. Dupa care mergi la televizor, introduci cartela de activare (arata ca un card cu cip sau ca o cartela telefonica) in reciverul deja legat la televizor si urmeaza chinul: suni incontinuu la dispecerat sa iti activeze cartela. Uneori dureza si doua oare pana un operator raspunde… pare simplu sa reglezi antena dar gandeste-te ca in multe cazuri antena este pe cladire iar ietevizorul undeva in camera… Tane si Venin comunicau prin telefon…
Am terminat si la etajul doi si ne-am mutat in corpul cel mic. Cel in care locuiesc parinii preotului. Etajul este insa destinat tot oaspetilor. La parter nu am reusit insa nici noi sa folosim cablurile in pereti. La etaj insa le-am identificat mult mai repede si totul a mers struna. Pe la 10 seara am terminat munca ramanand ca a doua zi sa verificam daca au ramas cabluri neizolate, sau prize deschise…
Plecam in oras sa vedem Costinestiul. Pustiu. Doar cativa localnici. De undeva se aude muzica si incercam sa vedem daca gasim undeva de mancare. Nici o saormarie deschisa. Doar catva magazine “cudetoate”. Intr-o discoteca se aude muzica dar cand imi arunc privirea era si ea goala. Putin mai incolo o sala de biliard cu mese in aer liber la fel de pustie. Gasim un restaurant si ne oprim acolo. Comandam “Meniul Casei”: friptura de porc cu cartofi prajiti mititei si carnati. Partea buna este ca au venit relativ repede. Partea proasta este ca portiile alea erau extrem de mici. Micii si carnatii sunt cate doi si chiar sunt mici: au maxim 10 cm. Friptura e doar o bucatica de carne care nu cantareste nici cat cei doi mici la un loc, iar cartofii… cred ca au alets cel mai sfrist cartof pe care il aveau pe acolo si l-au impartit pentru trei portii. Turismul romanesc! Japca. Tepari. Nu stiu dacat sa faca bani cat mai repede. Ne mai intrebam de ce nu vin turistii la noi? De ce pleaca romanii sa isi faca vacantele in Bulgaria sau in lumea larga? Sezonul pe litoralul romanesc nu tine mai mult de doua zile. Luni in care toti cei care au afaceri pe litoral trag sa faca cat mai multi bani. Nu se gandesc insa la faptul ca au nevoie si anul urmator de clienti…
Ne-am ridicat de la masa la fel de flamanzi si ne-am intors spre casa… Preotul impreuna cu o vecina si cu baiat mai tanar erau la masa si ne-au chemat sa mancam. Ne era oricum foame asa ca ne-am asezat inca o data. Am mai schimbat cateva cuvinte cu gazda si am plecat la somn, franti de oboseala.
A doua zi ne-am trezit, am vizitat inca o vila alaturata. arata mai mult a hotel decat a pensiune. Bar si restaurant la parter, camere le cele doua etaje. Gresie si faianta pe scari, hol si in baie… Nu era insa aerul de familie precum vila-pensiune a preotului. Se observa ca este facut in principal pentru bani si nu pentru clienti. Desi sunt langa epava din Costinesti, proprietarii pensinilor de acolo sunt dezavantajai de multe lucruri: drumul desfundat, lipsa canalizarii, a gazelor. Ca si in alte localitati primarul are proiecte care nu au nici o legatura cu nevoile locuitorilor… Nu am luat banii de la preot urmand sa ne intalmim cu el a doua zi in Bucuresti. Fapt care s-a si realizat. Am mers pe incredere si nu am pierdut…
Am plecat spre Constanta unde ne-am intanit cu Darkcrow si Dreyer un alt amic cu care jucam Lineage 2. Am baut o cafea si am fugit catre Bucuresti… ajunsi in Bucuresti am am mers la dezintalari de antene. Unii oameni renunta la ele. Le-au fost montate prost de altii si nu mai au semnal. Sau abonamentele a fost anulate pentru neplata. Altii nu mai vor televiziune pentru ca au internet si au televiziuni online. sau… sunt multe motive si nu are rost sa le enumar.
Concluzie: am invatat multe chestii noi a fost inca o experienta traita…
Experienta mea in instalari antene satelit a continuat inca o zi… Dar despre asta, si probabil si despre altele intr-un alt post.
